20 octombrie, 2007

Personalitati ale comunei

Episcopul Iosif Gafton

Catapeteasma reconditionata in anul 2002 de catre cantaretul bisericesc Costica M. Costea


N. 5 dec. 1896, în Puteni (azi
Valea Mărului), jud. Galaţi, în
familie de preot, decedat la 9 iun. 1984, în Râmnicu Vâlcea.
Seminarul teologic la Galaţi (abs. 1920), Facultatea de Teologie din Bucureşti ( 1920- 1924).
Preot în parohia Rotari, jud.. Prahova (1925-19351), apoi la biserica “Sf. Ecaterina" din Bucureşti (1935-1943), consilier referent cultural la Arhiepiscopia Bucureştilor ( 1942 - 1943);
Rămas văduv, în 1942 a fost tuns în monahism la mănăstirea Neamţ, cu numele losif şi hirotesit şi protosinghel.
La 3 dec. 1943 Sf. Sinod l-a ales arhiereu-Vicar la patriarhie, cu titlul “Sinaitul” (hirotonit 19 dec.)
La 15 ian. 1944 ales episcop al Argeşului (înscăunat 21 mai 1944) girant al treburilor Patriarhiei în timpul bolii patriarhului Nicodim (oct. 1947-febr. 1948); din 11 martie 1948 până la începutul anului 1949 a condus şi eparhia Râmnicului.
In urma noilor arondări ale eparhiilor, în febr. 1949 Sf. Sinod I-a ales episcop al “Eparhiei RâmnicuIui şi Argeşului" instalat la Râmnic la 27 mart. 1949), unde a păstorit până la moarte.
In febr. 1945 a condus delegaţia Bisericii noastre la alegerea şi înscăunarea patriarhului Alexei al Moscovei; membru în delegţia şi sinodală care a vizitat Patriarhia ecumenică (1968).
Preocupat de restaurarea monumentelor istorice-bisericeşti din eparhie, de valorificarea patrimoniului Cultural artistic, de ridicarea
de noi locaşuri de închinare sau de refacerea celor existente.
A publicat broşuri de zidire sufletească pentru credincioşi, articole, pastorale şi predici în periodicele bisericeştiş un apreciat predicator şi misionar.
Este fiul preotului paroh Gheorghe Gafton ctitorul Bisericii Naşterea Maicii Domnului, construita in anul 1896 si sfintita in anul 1897.
 Iosif Gafton (5 dec. 1896- 9 iun. 1984)


Cel mai important critic literar,scriitor,profesor doctor universitar: Marcel Crihana
Crihană,Marcel(n.1942),Istoric literar,editor;activitate temeinică şi diversificată de cercetare a „marilor clasici“.Cărţi reprezentative:„Perpessicius interpretat de…“, „Bogdan Petriceicu Haşdeu“, „Scrieri despre Mihai Eminescu“.

Marcel Crihana
Cel mai bun sportiv: fotbalistul Florin Cernat

Visul lui Florin Cernat


Mijlocasul roman Florin Cernat a declarat ca visul sau este sa cistige Liga Campionilor cu Dinamo Kiev, se arata intr-un material aparut pe site-ul ukrainiansoccer.net, care sintetizeaza raspunsurile date de jucatorul roman intrebarilor primite de la fani.
Rugat sa faca o comparatie intre campionatele din Ucraina si Romania, Cernat a raspuns: "Meciurile din campionatul ucrainean sint mai puternice decit cele din campionatul romanesc, la fel si echipele de club, dar echipa nationala a Romaniei joaca in mod regulat in competitiile importante". Mijlocasul roman a mentionat ca nu se considera inca un lider al lui Dinamo Kiev, dar crede ca joaca un rol important pentru echipa. Cernat a apreciat ca cele mai importante goluri inscrise de el pentru Dinamo Kiev au fost cele din partida cu Levski Sofia (scoruri 1-0, 1-0), din preliminariile actualei editii a Ligii Campionilor, cind a marcat atit in meciul tur, cit si in retur.
De asemenea, jucatorul a subliniat ca evolutia sa la Dinamo Kiev este strins legata de convocarile la echipa nationala. "Selectionerul Romaniei, Anghel Iordanescu, mi-a spus ca daca voi evolua bine la Dinamo Kiev, atunci voi putea juca si la echipa nationala", a mentionat Cernat.

Internationalul roman si-a exprimat regretul ca nu a jucat mai mult timp sub conducerea fostului antrenor Valeri Lobanovski, decedat pe 13 mai. "Acest om m-a obligat sa imi reevaluez filozofia fotbalistica. Am invatat multe de la el si m-a ajutat sa ma maturizez", a precizat Cernat.


Florin Cernat


Importanta scriitoare: Speranta Miron


Unicul sens, Editura Pax Aura Mundi, Galati, 2006, 64 p.
O delicată radiografie a spiritului încearcă si chiar reuseste Speranta Miron în acest volum de prozo-poeme.
Sensibilă „Sufletul meu e-o scînteie,/ Sufletul meu e-o idee,/ Sufletul meu e tot ce ai,/ Desi el este sus, în Cer, în Rai” (Avere, p. 20), stie să construiască, să scormonească în tainita sufletului să vadă „Ce-ascunde cenusa?/ Jar, scînteie, foc?/ Strigătul vietii,/ Sau toate la un loc?”
Predispozitia autoarei pentru poezia religioasă se poate observa încă de pe coperta foarte inspirată, copertă dominată de o cruce în care trăiesc niste lumînări aprinse, un fel de ochi de lumină spre tunelul timpului. Motto-ul: „Ochiul meu e un cort/ Pentru Lumina ce-o port,/ Iar lacrima mea duce/ Veacuri sărate pe cruce/ aproape că are puterea de a fi chiar o poartă spre interiorul acestei cărti.
O liniste sufletească te însoteste pe tot drumul acestui unic sens încît atunci cînd termini lectura ai senzatia că ai trăit pe o altă lume, pe un alt tărîm. „Eu stiu că m-am născut din lacrimi”, spune autoarea si se consolează: „Ar trebui să fiu multumită cu mica mea durere”. E mult oare? E putin? Numai citind putem afla răspunsul.

0 comentarii: