04 noiembrie, 2010
18 mai, 2010
Dragi colegi şi prieteni,
Marcel Crihană ar fi împlinit astăzi, 18 mai, 68 de ani. Cenaclul, editura şi revista înfiinţate şi conduse de el au împlinit, la sfârşitul lunii aprilie, 10 ani de existenţă.
Redacţia editurii Perpessicius şi a revistei de cultură Paradox a hotărât realizarea unor numere omagiale ale publicaţiilor noastre (Paradox, Manuscris, Vârste şi trepte) dedicate mentorului nostru şi, în funcţie de materialele disponibile, a unei antologii de “interviuri” şi “convorbiri” despre personalitatea, viaţa şi opera acestui om de cultură şi profesor de literatură român (antologie care va face parte ulterior dintr-o monografie).
De asemenea, vom realiza şi un album omagial. Toate acestea vor avea atât o variantă tipărită, cât şi una electronică şi virtuală.
În acest sens, am început să adunăm la redacţie articole, recenzii, cronici, fotografii, autografe, scrisori, înregistrări video etc., orice fel de “urme” ale trecerii lui Marcel Crihană prin viaţa celor care l-au întâlnit şi cunoscut.
Dacă doriţi să participaţi la acestea, vă rugăm să ne scrieţi - cât puteţi de curând - pe adresa:
ADELA CRIHANĂ, Bucureşti, sector 3, Bdul 1 Decembrie 1918 Nr. 72, Bl. VN5, Sc. A, Et. 3, Ap. 14, O.P. 72, cod 032469; E-mail: adelacrihana@yahoo.com, sorinadascalu@gmail.com.
Telefon: 021.639.34.11.
Redacţia îşi rezervă dreptul de a distribui materialele primite de la dv, conform conceptului editorial, în mai multe sau în toate publicaţiile ce urmează a fi realizate şi de a refuza publicarea unora din acestea, dacă nu corespund standardelor de valoare urmărite de editură.
Termenul limită de predare este 1 iulie 2010. Termenul de apariţie este octombrie 2010, de Zilele Editurii (Sf. Dimitrie).
Marcel Crihană ar fi împlinit astăzi, 18 mai, 68 de ani. Cenaclul, editura şi revista înfiinţate şi conduse de el au împlinit, la sfârşitul lunii aprilie, 10 ani de existenţă.
Redacţia editurii Perpessicius şi a revistei de cultură Paradox a hotărât realizarea unor numere omagiale ale publicaţiilor noastre (Paradox, Manuscris, Vârste şi trepte) dedicate mentorului nostru şi, în funcţie de materialele disponibile, a unei antologii de “interviuri” şi “convorbiri” despre personalitatea, viaţa şi opera acestui om de cultură şi profesor de literatură român (antologie care va face parte ulterior dintr-o monografie).
De asemenea, vom realiza şi un album omagial. Toate acestea vor avea atât o variantă tipărită, cât şi una electronică şi virtuală.
În acest sens, am început să adunăm la redacţie articole, recenzii, cronici, fotografii, autografe, scrisori, înregistrări video etc., orice fel de “urme” ale trecerii lui Marcel Crihană prin viaţa celor care l-au întâlnit şi cunoscut.
Dacă doriţi să participaţi la acestea, vă rugăm să ne scrieţi - cât puteţi de curând - pe adresa:
ADELA CRIHANĂ, Bucureşti, sector 3, Bdul 1 Decembrie 1918 Nr. 72, Bl. VN5, Sc. A, Et. 3, Ap. 14, O.P. 72, cod 032469; E-mail: adelacrihana@yahoo.com, sorinadascalu@gmail.com.
Telefon: 021.639.34.11.
Redacţia îşi rezervă dreptul de a distribui materialele primite de la dv, conform conceptului editorial, în mai multe sau în toate publicaţiile ce urmează a fi realizate şi de a refuza publicarea unora din acestea, dacă nu corespund standardelor de valoare urmărite de editură.
Termenul limită de predare este 1 iulie 2010. Termenul de apariţie este octombrie 2010, de Zilele Editurii (Sf. Dimitrie).
31 decembrie, 2008
A aparut al patrulea numar al revistei Varste si Trepte. Nu il voi mai incarca pe nici un sit deoarece va fi sters si nimeni nu il va putea descarca. Voi trimite personal prin e-mail revista in format pdf. Pentru primirea revista va rog sa dati un mail la adresa: dan_doca@yahoo.com sau la sorinadas@yahoo.com.
Nota: Pentru ca calculatorul dvs. sa inteleaga fisierul este necesar programul Adobe Acrobat Reader. Aceste se poate downloada de pe sit-ul oficial: http://www.adobe.com/
Nota: Pentru ca calculatorul dvs. sa inteleaga fisierul este necesar programul Adobe Acrobat Reader. Aceste se poate downloada de pe sit-ul oficial: http://www.adobe.com/
22 noiembrie, 2008
Am primit multe intrebari de genul : "De ce nu pot descarca revista?". Pai este foarte posibil ca site-ul pe care am uploadat revista sa fi sters de pe serverele lor fisierele deoarece nu am fost descarcate deloc sau au avut putine descarcari. Pentru a nu mai avea aceasta problema, voi trimite personal revistele in format pdf la dumneavoastra. Lasati un comentariu cu adresa dumneavoastra de email si le voi trimite in cel mai scurt timp. Sau trimiteti un email la dan_doca@yahoo.com si eu va voi raspunde.
10 iunie, 2008
Click aici pentru a descarca Nr.3 al revistei Varste si Trepte
Pentru alte detalii despre revista:dan_doca@yahoo.com
Pentru alte detalii despre revista:dan_doca@yahoo.com
07 aprilie, 2008
De la Bruxelles, Strasbourg si Bucuresti, din nou la Valea Marului A aparut cel de-al doilea numar al revistei Varste si trepte, publicatie editata de cenaclul Perpessicius-Crihana.
Dedicat femeilor si inceputului de primavara al unui an important in schimbarile privind nivelul de trai al romanilor, acesta a fost primit cu incantare atat de catre localnici, cat si de publicul larg. La „sarbatoarea“ culturala de la Valea Marului au fost prezenti, ca de obicei, membri ai atelierului de creatie Perpessicius – si ai revistei Paradox – de la Bucuresti, dar si alti invitati cu totul si cu totul speciali pentru valmareni: dna europarlamentar Adriana Ticau (Comisia pentru Transporturi si Turism)
, dna Sorina Crihana-Dascalu
, director executiv al Editurii Perpessicius, dna ing.dr. Ancuþa Nedelcu, cercetator stiintific (Institutul National al Cercetarii-Dezvoltarii pentru masini si instalatii - agricultura si industria alimentara), ca sa dam numai cateva exemple – si, intors recent de la Strasbourg, de la expozitia de arta traditionala romaneasca (masti, costume etc.), indragitul actor galatean Paul Buta. Organizat de catre dl Virgil Doca-Valmareanu, viceprimarul comunei si editorul coordonator al revistei Varste si trepte, cu sprijinul dnei redactor-sef Maria Gafton, al dnei consilier local Sofia Buhoci si al celorlalti membri ai echipei redactionale, evenimentul a avut loc într-o atmosfera calda, prieteneasca, destinsa, in care s-au putut si discuta probleme legate de integrarea europeana prin cultura rurala, de comunicare, conservarea valorilor nationale, de creativitate si stimularea inventivitatii oamenilor de la sate, despre atragerea de fonduri pentru proiectele de dezvoltare, dar si sa se rada in hohote cu „Pacala“, sa se joace o superba hora „ca pe la noi“, ori sa se ofere, reciproc, autografe si suveniruri simbolice (icoane, tablouri, carti etc.). Dna europarlamentar Adriana Ticau a aratat ca este foarte impresionata de activitatile frumoase de la Valea Marului, ca se simte ca in mijlocul familiei si a „povestit“ despre cum se lucreaza in Parlamentul European si in celelalte institutii UE-CE de la Bruxelles si Strasbourg. Apoi, a stat de vorba cu majoritatea cadrelor didactice si copiilor (dintre micii „redactori“, „reporteri“, „tehnoredactori“), felicitandu-i pentru munca lor si reamintindu-le ca numai prin educatie si permanenta cultivare, printr-o continua pregatire profesionala, li se vor putea deschide toate usile lumii civilizate contemporane. Dna Sorina Crihana-Dascalu a transmis auditoriului un mesaj din partea dlui prof.univ.dr. Marcel Crihana – editorul senior, privind trei aspecte: cultura si tranformarile de mentalitate presupun in mod necesar o buna comunicare, exprimarea libera, sincera si deschisa, a opiniei fiecaruia; valmarenii ar trebui sa priveasca mai putin in trecut si mai mult in prezent si viitor – sau, in cazul in care se analizeaza trecutul, sa se accentueze exclusiv pe ceea ce a fost pozitiv si constructiv; de asemenea, este de dorit sa fie cu totii atenti la oamenii de valoare de langa ei, de printre ei, pentru a nu se pierde mai departe ceea ce acestia ar putea face bun pentru comunitate. Dl Virgil Doca-Valmareanu a avut o scurta dar convingatoare expunere despre identitatea valmareana si „batranele“ principii, de pe „trepte“ urcate demult, ce merita a fi pastrate si transmise generatiilor urmatoare. Asteptam cu interes numarul al treilea si le dorim succes! 15 martie, 2008
Click aici pentru a descarca al doilea nr al revistei "Varste si trepte "
Pentru alte detalii despre revista: dan_doca@yahoo.com
Pentru alte detalii despre revista: dan_doca@yahoo.com
09 februarie, 2008
"REFLECTOARELE", PE MONUMENT
" * Viceprimarul Doca, între Muzeul "Suvorov", din Federaţia Rusă, şi Ambasada Austriei la Bucureşti
La Valea Mărului, în grădină la Anghelina Nafta, un monument din cuburi de granit. În afara viceprimarului Florin Virgil Doca, nimeni nu se mai interesează de rostul lui. Peste trei sferturi din populaţia localităţii nu poate articula niciun cuvânt în cunoştinţă de cauză despre ce e cu el, ce caută acolo, cine l‑a ridicat. Literele, dăltuite, sunt într‑o stare avansată de degradare. Fiind de părere că trebuie restaurat şi pus în valoare, viceprimarul – student la Istorie – l‑a înscris pe agenda sa, cu speranţa că într‑o zi îi va vedea denumirea în Lista Naţională a Monumentelor Istorice. Cerând, cum era şi normal, ajutorul Galaţiului, la Cultură, i s‑a răspuns că în judeţ nu există specialişti autorizaţi pentru a efectua o asemenea expertizare.
De unde nu se aştepta, respectiv, de la Chişinău, o încurajare, din partea unui ofiţer şi cercetător militar, Anatol Leşcu. Interesant e că acesta l‑a întrebat dacă nu cumva monumentul se află în locul denumit "Trei Gropi": "O să‑i contactez, i‑a comunicat basarabeanul, pe colegii mei din Federaţia Rusă, de la Sankt Petesburg, în vederea obţinerii unor informaţii privind legătura lui Suvorov cu Valea Mărului". În treacăt fie spus, generalisimul este fondatorul oraşului Tiraspol.
*
România
Judeţul Galaţi
Comuna Valea Mărului ‑ 807320
28 septembrie 2007
Excelenţa Voastră
Domnule Ambasador
Avem onoarea să vă aducem la cunoştinţă că pe teritoriul administrativ al comunei Valea Mărului (fostă Puţeni), din judeţul Galaţi, există un monument istoric închinat ostaşilor austrieci morţi pe aceste meleaguri, în războiul ruso‑austriaco‑turc, din anii 1764‑1789. După cum se poate constata din ce a păstrat istoria orală, cât şi din ce ştim noi din documentele istorice, la 18 septembrie 1789, trupele austriece, conduse de Principele von Sachsen Coburg, sunt înconjurate (…) pe Dealul Puţenilor, solicitându‑se ajutorul comandantului rus Suvorov.
În memoria ostaşilor austrieci căzuţi în luptă, după încheierea ostilităţilor a fost ridicat un frumos monument, inscripţionat în limba germană. Noi dorim să fie păstrat şi, eventual, restaurat, pentru a reprezenta din nou rostul său iniţial. Monumentul, la această dată, nu figurează în Lista Naţională a Monumentelor Istorice, nici în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice. Din această cauză ne temem că se va accelera deteriorarea lui, existând riscul să se piardă un semn preţios al unor vremuri cu o istorie încărcată de evenimente controversate.
În acest sens, Excelenţă, vă rugăm să ne sprijiniţi în reglementarea dreptului de proprietate asupra monumentului, includerea sa oficială în lista de protejare şi conservare, şi, desigur, restaurarea construcţiei, în funcţie de interesele statului austriac. Vă rugăm să ne confirmaţi dacă sunt necesare discuţii şi date suplimentare privind un eventual proiect de repunere în valoare a acestui monument ridicat de austrieci. Mai dorim să ştim, totodată, dacă Statul austriac doreşte să devină, de drept, proprietarul lui, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/ 2001, art. 4, pct. 11.
Anexăm copii după hărţile de război din anul 1789, traduceri din documentele istorice ale vremii şi poze cu monumentul.
Cu deosebită consideraţie,
Florin Virgil Doca, viceprimar
Excelenţei sale,
Domnului ambasador al Austriei la Bucureşti
*
Deşi nu i s‑a răspuns la scrisoare, viceprimarul speră să primească ajutor – din Est, de la Vest, din Galaţi, de oriunde, numai să vadă monumentul salvat.
În ultimul moment, căutând informaţii mai amănunţite despre cariera militară a lui Suvorov, pe internet, am dat peste precizarea că i s‑au ridicat, pe teritoriul României de azi, un monument la Valea Mărului (fostă Puţeni) şi altul la Râmnicu Sărat, din 14 câte are pe socluri în diferitele părţi ale Europei. Noul indiciu "complică" lucrurile. Se impune scoaterea din anonimat a acestui mic "fragment" de istorie europeană, începând cu descâlcirea "actului său de naştere" ‑ cine l‑a înălţat şi cui a fost închinat. Dacă Austria tace, înseamnă că o fi ştiind ea ceva. Probabil că nu vrea să se bage peste ce li se cuvine…ruşilor! "
Ion Trif Pleşa
" * Viceprimarul Doca, între Muzeul "Suvorov", din Federaţia Rusă, şi Ambasada Austriei la Bucureşti
La Valea Mărului, în grădină la Anghelina Nafta, un monument din cuburi de granit. În afara viceprimarului Florin Virgil Doca, nimeni nu se mai interesează de rostul lui. Peste trei sferturi din populaţia localităţii nu poate articula niciun cuvânt în cunoştinţă de cauză despre ce e cu el, ce caută acolo, cine l‑a ridicat. Literele, dăltuite, sunt într‑o stare avansată de degradare. Fiind de părere că trebuie restaurat şi pus în valoare, viceprimarul – student la Istorie – l‑a înscris pe agenda sa, cu speranţa că într‑o zi îi va vedea denumirea în Lista Naţională a Monumentelor Istorice. Cerând, cum era şi normal, ajutorul Galaţiului, la Cultură, i s‑a răspuns că în judeţ nu există specialişti autorizaţi pentru a efectua o asemenea expertizare.
De unde nu se aştepta, respectiv, de la Chişinău, o încurajare, din partea unui ofiţer şi cercetător militar, Anatol Leşcu. Interesant e că acesta l‑a întrebat dacă nu cumva monumentul se află în locul denumit "Trei Gropi": "O să‑i contactez, i‑a comunicat basarabeanul, pe colegii mei din Federaţia Rusă, de la Sankt Petesburg, în vederea obţinerii unor informaţii privind legătura lui Suvorov cu Valea Mărului". În treacăt fie spus, generalisimul este fondatorul oraşului Tiraspol.
*
România
Judeţul Galaţi
Comuna Valea Mărului ‑ 807320
28 septembrie 2007
Excelenţa Voastră
Domnule Ambasador
Avem onoarea să vă aducem la cunoştinţă că pe teritoriul administrativ al comunei Valea Mărului (fostă Puţeni), din judeţul Galaţi, există un monument istoric închinat ostaşilor austrieci morţi pe aceste meleaguri, în războiul ruso‑austriaco‑turc, din anii 1764‑1789. După cum se poate constata din ce a păstrat istoria orală, cât şi din ce ştim noi din documentele istorice, la 18 septembrie 1789, trupele austriece, conduse de Principele von Sachsen Coburg, sunt înconjurate (…) pe Dealul Puţenilor, solicitându‑se ajutorul comandantului rus Suvorov.
În memoria ostaşilor austrieci căzuţi în luptă, după încheierea ostilităţilor a fost ridicat un frumos monument, inscripţionat în limba germană. Noi dorim să fie păstrat şi, eventual, restaurat, pentru a reprezenta din nou rostul său iniţial. Monumentul, la această dată, nu figurează în Lista Naţională a Monumentelor Istorice, nici în proprietatea vreunei persoane fizice sau juridice. Din această cauză ne temem că se va accelera deteriorarea lui, existând riscul să se piardă un semn preţios al unor vremuri cu o istorie încărcată de evenimente controversate.
În acest sens, Excelenţă, vă rugăm să ne sprijiniţi în reglementarea dreptului de proprietate asupra monumentului, includerea sa oficială în lista de protejare şi conservare, şi, desigur, restaurarea construcţiei, în funcţie de interesele statului austriac. Vă rugăm să ne confirmaţi dacă sunt necesare discuţii şi date suplimentare privind un eventual proiect de repunere în valoare a acestui monument ridicat de austrieci. Mai dorim să ştim, totodată, dacă Statul austriac doreşte să devină, de drept, proprietarul lui, în conformitate cu prevederile Legii nr. 422/ 2001, art. 4, pct. 11.
Anexăm copii după hărţile de război din anul 1789, traduceri din documentele istorice ale vremii şi poze cu monumentul.
Cu deosebită consideraţie,
Florin Virgil Doca, viceprimar
Excelenţei sale,
Domnului ambasador al Austriei la Bucureşti
*
Deşi nu i s‑a răspuns la scrisoare, viceprimarul speră să primească ajutor – din Est, de la Vest, din Galaţi, de oriunde, numai să vadă monumentul salvat.
În ultimul moment, căutând informaţii mai amănunţite despre cariera militară a lui Suvorov, pe internet, am dat peste precizarea că i s‑au ridicat, pe teritoriul României de azi, un monument la Valea Mărului (fostă Puţeni) şi altul la Râmnicu Sărat, din 14 câte are pe socluri în diferitele părţi ale Europei. Noul indiciu "complică" lucrurile. Se impune scoaterea din anonimat a acestui mic "fragment" de istorie europeană, începând cu descâlcirea "actului său de naştere" ‑ cine l‑a înălţat şi cui a fost închinat. Dacă Austria tace, înseamnă că o fi ştiind ea ceva. Probabil că nu vrea să se bage peste ce li se cuvine…ruşilor! "
Ion Trif Pleşa
Sursa: Viata Libera
13 ianuarie, 2008
Revista din Valea Mărului
"VÂRSTE ŞI TREPTE"
În comuna Valea Mărului nu există cămin cultural. Există, în schimb, un proiect ambiţios, care, începând din 2008, este materializat. În cadrul acestui proiect, a apărut primul număr al revistei de cultură "Vârste şi trepte" (serie nouă), a Cenaclului "Perpessicius-Crihană".
Fiu al satului, Marcel Crihană este profesor universitar, cu doctorat în filologie. Istoric literar cu o activitate temeinică şi diversificată de cercetare a marilor clasici, Marcel Crihană a scris 46 de cărţi.
Echipa editorială a revistei "Vârste şi trepe" este alcătuită din: Marcel Crihană – editor senior, Sorina Dascălu – consultant comunicare, Mircea Dascălu – consultant design, Virgil Doca (viceprimarul comunei) – editor-coordonator, Maria Gafton – redactor şef, cărora li se adaugă ceilalţi membri ai redacţiei.
Revista poate fi descarcata de pe blog-ul www.valmarenii2.blogspot.com
"Vârste şi trepte" a fost fondată în 1972, de către Marcel Crihană, iar un an mai târziu a apărut primul număr din Orizont rural, o antologie de texte a membrilor cenaclului Perpessicius din Valea Mărului.
"Vârste şi trepte trebuie să fie casa cuvântului nostru scris. (...) Revista pornită dintr-o idee a iubirii unui Om cu creaţia (nu numai literară) se întoarce din labirintul făcut din trepte fără de sfârşit, un labirint al poemelor, al suferinţei. E fructul iubirii dintre visul unui Om, domnul profesor Marcel Crihană, şi realitatea de atunci, reînviată astăzi prin bunătatea tuturor membrilor noii echipe, e lumina redată semenilor ca o reversibilitate a gesturilor sacre", scrie Virgil Doca-Vălmăreanu în articolul intitulat "La 40 de trepte, în ziua de Crăciun!".
Semnează în paginile revistei, pe lângă cei amintiţi deja: Speranţa Miron, Geta Doca, Panaitiţa Batros, Viorel Muntean, Alexandru Gafton, Iulian Vârlan, Cătălin Petcu,Dan Doca,Costică Costea, Vasile Curteanu, Rebeca Dascălu, şi cunoscutul gazetar din Capitală, şeful publicaţiei “Nine o’Clock", Radu Bogdan. Felicitări tuturor pentru calitatea revistei şi aşteptăm cu încredere numărul al doilea, peste trei luni!
Angela Ribinciuc-Viata Libera
"VÂRSTE ŞI TREPTE"
În comuna Valea Mărului nu există cămin cultural. Există, în schimb, un proiect ambiţios, care, începând din 2008, este materializat. În cadrul acestui proiect, a apărut primul număr al revistei de cultură "Vârste şi trepte" (serie nouă), a Cenaclului "Perpessicius-Crihană".
Fiu al satului, Marcel Crihană este profesor universitar, cu doctorat în filologie. Istoric literar cu o activitate temeinică şi diversificată de cercetare a marilor clasici, Marcel Crihană a scris 46 de cărţi.
Echipa editorială a revistei "Vârste şi trepe" este alcătuită din: Marcel Crihană – editor senior, Sorina Dascălu – consultant comunicare, Mircea Dascălu – consultant design, Virgil Doca (viceprimarul comunei) – editor-coordonator, Maria Gafton – redactor şef, cărora li se adaugă ceilalţi membri ai redacţiei.
Revista poate fi descarcata de pe blog-ul www.valmarenii2.blogspot.com
"Vârste şi trepte" a fost fondată în 1972, de către Marcel Crihană, iar un an mai târziu a apărut primul număr din Orizont rural, o antologie de texte a membrilor cenaclului Perpessicius din Valea Mărului.
"Vârste şi trepte trebuie să fie casa cuvântului nostru scris. (...) Revista pornită dintr-o idee a iubirii unui Om cu creaţia (nu numai literară) se întoarce din labirintul făcut din trepte fără de sfârşit, un labirint al poemelor, al suferinţei. E fructul iubirii dintre visul unui Om, domnul profesor Marcel Crihană, şi realitatea de atunci, reînviată astăzi prin bunătatea tuturor membrilor noii echipe, e lumina redată semenilor ca o reversibilitate a gesturilor sacre", scrie Virgil Doca-Vălmăreanu în articolul intitulat "La 40 de trepte, în ziua de Crăciun!".
Semnează în paginile revistei, pe lângă cei amintiţi deja: Speranţa Miron, Geta Doca, Panaitiţa Batros, Viorel Muntean, Alexandru Gafton, Iulian Vârlan, Cătălin Petcu,Dan Doca,Costică Costea, Vasile Curteanu, Rebeca Dascălu, şi cunoscutul gazetar din Capitală, şeful publicaţiei “Nine o’Clock", Radu Bogdan. Felicitări tuturor pentru calitatea revistei şi aşteptăm cu încredere numărul al doilea, peste trei luni!
Angela Ribinciuc-Viata Libera
Click aici pentru a descarca revista "Vârste şi trepte" nr 1(intrati si click pe download file)
Pentru alte detalii despre revista: dan_doca@yahoo.com
Pentru alte detalii despre revista: dan_doca@yahoo.com
06 noiembrie, 2007
29 octombrie, 2007
Vasile Groapa, medaliatul cu argint la J.O. de la Los Angeles la categoria 100 kg si cu aceeasi medalie la C.M, s-a nascut la Carlig, comuna Dulcesti din judetul Neamt, la 23 martie 1955 , s-a casatorit cu Fuica Maria din comuna Valea Marului, judetul Galati.
"Descoperit" de catre profesorul Gheorghe Piticaru la Brasov, Vasile a inceput sa practice halterele de la varsta de 15 ani. Stagiul militar l-a satisfacut ca sportiv de performanta in cadrul clubului Steaua, obtinand rezultate din ce in ce mai bune sub indrumarea antrenorului Stefan Achim.
Maestrul international al sportului Vasile Groapa a iesit campion national de 6 ori si o data a fost campion absolut al tarii. In anul 1983 la Campionate European si Mondial de la Moscova, Vasile a obtinut o medalie de bronz (la smuls), realizand in total de 400 kg, performanta care il plaseaza printre cei mai puternici concurenti ai categoriei 100 kg. La Los Angeles a cucerit titlul de campion mondial la aruncat, o medalie de argint (total) si una de bronz (smuls).
Vasile Groapa era omul cu cele mai puternice picioare din lume - a efectuat o genoflexiune adanca cu o greutate de 360 kg!
Maestrul international al sportului Vasile Groapa a iesit campion national de 6 ori si o data a fost campion absolut al tarii. In anul 1983 la Campionate European si Mondial de la Moscova, Vasile a obtinut o medalie de bronz (la smuls), realizand in total de 400 kg, performanta care il plaseaza printre cei mai puternici concurenti ai categoriei 100 kg. La Los Angeles a cucerit titlul de campion mondial la aruncat, o medalie de argint (total) si una de bronz (smuls).
Vasile Groapa era omul cu cele mai puternice picioare din lume - a efectuat o genoflexiune adanca cu o greutate de 360 kg!
24 octombrie, 2007
20 octombrie, 2007
Episcopul Iosif Gafton
Catapeteasma reconditionata in anul 2002 de catre cantaretul bisericesc Costica M. Costea
N. 5 dec. 1896, în Puteni (azi
Valea Mărului), jud. Galaţi, în
familie de preot, decedat la 9 iun. 1984, în Râmnicu Vâlcea.
Seminarul teologic la Galaţi (abs. 1920), Facultatea de Teologie din Bucureşti ( 1920- 1924).
Preot în parohia Rotari, jud.. Prahova (1925-19351), apoi la biserica “Sf. Ecaterina" din Bucureşti (1935-1943), consilier referent cultural la Arhiepiscopia Bucureştilor ( 1942 - 1943);
Rămas văduv, în 1942 a fost tuns în monahism la mănăstirea Neamţ, cu numele losif şi hirotesit şi protosinghel.
La 3 dec. 1943 Sf. Sinod l-a ales arhiereu-Vicar la patriarhie, cu titlul “Sinaitul” (hirotonit 19 dec.)
La 15 ian. 1944 ales episcop al Argeşului (înscăunat 21 mai 1944) girant al treburilor Patriarhiei în timpul bolii patriarhului Nicodim (oct. 1947-febr. 1948); din 11 martie 1948 până la începutul anului 1949 a condus şi eparhia Râmnicului.
In urma noilor arondări ale eparhiilor, în febr. 1949 Sf. Sinod I-a ales episcop al “Eparhiei RâmnicuIui şi Argeşului" instalat la Râmnic la 27 mart. 1949), unde a păstorit până la moarte.
In febr. 1945 a condus delegaţia Bisericii noastre la alegerea şi înscăunarea patriarhului Alexei al Moscovei; membru în delegţia şi sinodală care a vizitat Patriarhia ecumenică (1968).
Preocupat de restaurarea monumentelor istorice-bisericeşti din eparhie, de valorificarea patrimoniului Cultural artistic, de ridicarea
Valea Mărului), jud. Galaţi, în
familie de preot, decedat la 9 iun. 1984, în Râmnicu Vâlcea.
Seminarul teologic la Galaţi (abs. 1920), Facultatea de Teologie din Bucureşti ( 1920- 1924).
Preot în parohia Rotari, jud.. Prahova (1925-19351), apoi la biserica “Sf. Ecaterina" din Bucureşti (1935-1943), consilier referent cultural la Arhiepiscopia Bucureştilor ( 1942 - 1943);
Rămas văduv, în 1942 a fost tuns în monahism la mănăstirea Neamţ, cu numele losif şi hirotesit şi protosinghel.
La 3 dec. 1943 Sf. Sinod l-a ales arhiereu-Vicar la patriarhie, cu titlul “Sinaitul” (hirotonit 19 dec.)
La 15 ian. 1944 ales episcop al Argeşului (înscăunat 21 mai 1944) girant al treburilor Patriarhiei în timpul bolii patriarhului Nicodim (oct. 1947-febr. 1948); din 11 martie 1948 până la începutul anului 1949 a condus şi eparhia Râmnicului.
In urma noilor arondări ale eparhiilor, în febr. 1949 Sf. Sinod I-a ales episcop al “Eparhiei RâmnicuIui şi Argeşului" instalat la Râmnic la 27 mart. 1949), unde a păstorit până la moarte.
In febr. 1945 a condus delegaţia Bisericii noastre la alegerea şi înscăunarea patriarhului Alexei al Moscovei; membru în delegţia şi sinodală care a vizitat Patriarhia ecumenică (1968).
Preocupat de restaurarea monumentelor istorice-bisericeşti din eparhie, de valorificarea patrimoniului Cultural artistic, de ridicarea
de noi locaşuri de închinare sau de refacerea celor existente.
A publicat broşuri de zidire sufletească pentru credincioşi, articole, pastorale şi predici în periodicele bisericeştiş un apreciat predicator şi misionar.
A publicat broşuri de zidire sufletească pentru credincioşi, articole, pastorale şi predici în periodicele bisericeştiş un apreciat predicator şi misionar.
Este fiul preotului paroh Gheorghe Gafton ctitorul Bisericii Naşterea Maicii Domnului, construita in anul 1896 si sfintita in anul 1897.
 |
| Iosif Gafton (5 dec. 1896- 9 iun. 1984) |
Cel mai important critic literar,scriitor,profesor doctor universitar: Marcel Crihana
Crihană,Marcel(n.1942),Istoric literar,editor;activitate temeinică şi diversificată de cercetare a „marilor clasici“.Cărţi reprezentative:„Perpessicius interpretat de…“, „Bogdan Petriceicu Haşdeu“, „Scrieri despre Mihai Eminescu“.
 |
| Marcel Crihana |
Visul lui Florin Cernat
Mijlocasul roman Florin Cernat a declarat ca visul sau este sa cistige Liga Campionilor cu Dinamo Kiev, se arata intr-un material aparut pe site-ul ukrainiansoccer.net, care sintetizeaza raspunsurile date de jucatorul roman intrebarilor primite de la fani.
Rugat sa faca o comparatie intre campionatele din Ucraina si Romania, Cernat a raspuns: "Meciurile din campionatul ucrainean sint mai puternice decit cele din campionatul romanesc, la fel si echipele de club, dar echipa nationala a Romaniei joaca in mod regulat in competitiile importante". Mijlocasul roman a mentionat ca nu se considera inca un lider al lui Dinamo Kiev, dar crede ca joaca un rol important pentru echipa. Cernat a apreciat ca cele mai importante goluri inscrise de el pentru Dinamo Kiev au fost cele din partida cu Levski Sofia (scoruri 1-0, 1-0), din preliminariile actualei editii a Ligii Campionilor, cind a marcat atit in meciul tur, cit si in retur.
De asemenea, jucatorul a subliniat ca evolutia sa la Dinamo Kiev este strins legata de convocarile la echipa nationala. "Selectionerul Romaniei, Anghel Iordanescu, mi-a spus ca daca voi evolua bine la Dinamo Kiev, atunci voi putea juca si la echipa nationala", a mentionat Cernat.
Internationalul roman si-a exprimat regretul ca nu a jucat mai mult timp sub conducerea fostului antrenor Valeri Lobanovski, decedat pe 13 mai. "Acest om m-a obligat sa imi reevaluez filozofia fotbalistica. Am invatat multe de la el si m-a ajutat sa ma maturizez", a precizat Cernat.
 |
| Florin Cernat |
Importanta scriitoare: Speranta Miron
Unicul sens, Editura Pax Aura Mundi, Galati, 2006, 64 p.
O delicată radiografie a spiritului încearcă si chiar reuseste Speranta Miron în acest volum de prozo-poeme.
Sensibilă „Sufletul meu e-o scînteie,/ Sufletul meu e-o idee,/ Sufletul meu e tot ce ai,/ Desi el este sus, în Cer, în Rai” (Avere, p. 20), stie să construiască, să scormonească în tainita sufletului să vadă „Ce-ascunde cenusa?/ Jar, scînteie, foc?/ Strigătul vietii,/ Sau toate la un loc?”
Predispozitia autoarei pentru poezia religioasă se poate observa încă de pe coperta foarte inspirată, copertă dominată de o cruce în care trăiesc niste lumînări aprinse, un fel de ochi de lumină spre tunelul timpului. Motto-ul: „Ochiul meu e un cort/ Pentru Lumina ce-o port,/ Iar lacrima mea duce/ Veacuri sărate pe cruce/ aproape că are puterea de a fi chiar o poartă spre interiorul acestei cărti.
O liniste sufletească te însoteste pe tot drumul acestui unic sens încît atunci cînd termini lectura ai senzatia că ai trăit pe o altă lume, pe un alt tărîm. „Eu stiu că m-am născut din lacrimi”, spune autoarea si se consolează: „Ar trebui să fiu multumită cu mica mea durere”. E mult oare? E putin? Numai citind putem afla răspunsul.
Alexandr Vasilievici Suvorov s-a născut în 1729, la Moscova, şi a murit în 1800, fiind al patrulea şi ultimul generalisim rus, fără a-l pune la socoteală pe Stalin. El a fost unul dintre puţinii generali din istorie care nu au pierdut niciodată o bătălie. 
În anul 1788 Suvorov a căştigat două mari victorii la Focşani şi la Râmnicu Sărat, regina Ecaterina a II-a acordându-i titlul onorific de 'Rimnikski' şi rangul de conte. Manualul sau de tactică militară, 'Ştiinţa Victoriei', este faimos în întreaga Europa, celebre fiind maximele 'Instruieşte-te din greu, luptă uşor' şi 'Glonţul e un prost, baioneta este de treabă'.
În anul 1788 Suvorov a căştigat două mari victorii la Focşani şi la Râmnicu Sărat, regina Ecaterina a II-a acordându-i titlul onorific de 'Rimnikski' şi rangul de conte. Manualul sau de tactică militară, 'Ştiinţa Victoriei', este faimos în întreaga Europa, celebre fiind maximele 'Instruieşte-te din greu, luptă uşor' şi 'Glonţul e un prost, baioneta este de treabă'.
Discuţii intre Florin Virgil Doca, viceprimarul comunei şi Anatol Leşcu, istoric din Republica Moldova, cu ajutorul poştei virtuale:
D-le Florin.
1.După unele consederaţiuni sunt ferm convins că enigma monumentului este rezolvată. Dar este necesar de precizat în primul rând toate înscripţiile de pe monument şi în al doilea rând şi cel mai important, de descris detaliat pozitionarea concretă a monumentului: unde se află, la ce distanţă de comună, la sud, est, etc. Ar fi bine de aflat de la bătrânii satului, dacă nu cumva în apropiere comunei se află un loc cu denumirea "Trei gropi". Toate indicile ne arată,că acest monument a fost înalţat în locul aflării lagărului lui A.Suvorov de la Valea Mărului. Sigur, că această ipoteza necesită înca unele confirmări. Ar fi bine să se monitorizez obiectul la faţa locului. În cazul confirmării acestei ipoteze, descoperirea acestui monument ar fi o contribuţie în istoria militară a României şi mai ales a Rusiei, care nu dispune de informaţii despre acest monument. După primirea informaţiei cerute, posibil să contactez pe colegii ruşi de la muzeul lui A. Suvorov din Federaţia Rusă în vederea aflării unor informaţii privind aflarea lui A.Suvorov în Valea Mărului.
2. Aveţi perfectă dreptate când afirmaţi că
la inscripţia de la monument lipsesc unele cifre. În
1770 acţiuni militare de anvergură în Moldova au avut
loc în Basarabia. Teritoriul dintre Prut şi Siret era
puţin afectat de acţiuni militare. Cu atât mai mult,
că dacă ţinem cont că pe monument se pomenşte
Alexandru Vasilievici (Suvorov) şi monumentul este
legat de numele lui, atunci prima dată în Ţările
Româneşti el a apărut în 1772, acţionând pe Dunare în
Muntenia, iar în 1774 a fost transferat în Rusia.
Cea mai verosimilă ipoteză ar fi aceea că lipseşte XXIX
deci anul este 1789.
Deci la 70% acest monument este legat cu batălia de la
Râmnic şi acţiunile lui Suvorov în această regiune,
fiindcă statul său major principal era la Bîrlad, dar
în ajunul bataliei corpul său de armată era în Puţeni.
A. Lescu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
